In primul semestru al lui 2010 Romania a inregistrat o crestere de 100% pe piata malware in comparatie cu aceeasi perioada din 2009, arata un raport al companiei de securitate IT BitDefender. Compania mai spune ca in prima parte a anului Romania a fost pe locul noua in lume in topul celor mai active tari in ceea ce priveste trimiterea de mesaje nesolicitate.

Majoritatea amenintarilor informatice care i-au afectat pe romani in prima jumatate a anului 2010 sunt aplicatii malware care circula la nivel international. Pe parcursul celor sase luni de monitorizare, BitDefender a identificat, in medie, 9.000 de amenintari noi sau mutatii ale acestora pe zi, totalizind mai bine de 1.6 milioane de amenintari informatice pentru primul semestru al anului 2010.

Cea mai importanta amenintare malware autohtona este o clona a viermelui Palevo, descoperita in februarie 2004 si numita Win32.Worm.IM.J. Pentru a se propaga, viermele trimite mesaje cu link-uri catre copii ale sale prin Yahooￂ Messenger, apoi - o data instalat - descarca si ruleaza diverse fisiere infectate, sustinde compania.

In ceea ce priveste spamul si phishingul, primele sase luni ale lui 2010 plaseaza Romania pe locul 9 in topul celor mai active tari in trimiterea de mesaje nesolicitate. Campaniile de spam "made in Romania" sunt relativ putine si promoveaza atat servicii cit si activitati si produse ilegale sau la marginea dintre legal si ilegal.

Din categoria spam cu produse, cele mai multe mesaje ofera componente hardware, CD-uri si DVD-uri cu produse multimedia piratate, precum si diverse "suplimente naturiste pentru slabit", sustine compania

In perioada ianuarie - iunie 2010 s-au inregistrat numeroase campanii de phishing demarate in Romania ce vizeaza aproape exclusiv banci. Pentru a-si convinge victimele sa completeze formularul si sa-si expuna astfel datele de identificare, atacatorii au folosit o gama larga de tactici: mesaje spam care promit bonificatii sau premii la "completarea datelor folosind mijloace on-line", precum si diverse amenintari legate de blocarea conturilor sau restrictionarea accesului la servicii daca nu se supun cerintelor mesajului.

Pe langa abordarile deja "clasice", infractorii cibernetici au profitat de prevederile Legii nr. 656/2002 precum si de cele ale Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/2008 privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului, pentru a-si convinge victimele sa-si divulge detalii confidentiale legate de card (precum numarul cardului, data expirarii, numarul CVE sau codul PIN).

de Vlad Barza HotNews.ro