Reprezentantul Comisiei Europene a explicat că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu poate denunţa unilateral MCV. Răspunsul lui Mark Gray îl pune într-o situaţie cel puţin jenantă pe ministrul de Externe Teodor Baconschi -, cel care a lansat scenariul renunţării la MCV.Purtătorul de cuvânt al CE a reamintit că „România şi Bulgaria şi-au asumat, când au aderat la UE în 2007 îndeplinirea criteriilor privind reforma Justiţiei şi lupta anticorupţiei".„Introducerea Mecanismului de Verificare şi Cooperare a fost o decizie luată de CE în 2006.
În ultimii patru ani am văzut progrese (n.r.- DNA şi adoptarea codurilor penal şi civil), iar rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene arată că multe dintre ele nu ar fi fost posibile fără MCV", a subliniat Mark Gray. Încetarea treptată a monitorizării pe Justiţie este o decizie, a mai explicat Mark Gray, pe care o ia CE în momentul îndeplinirii celor patru obiective la care aceasta se referă. Bruxelles-ul îl mai temperează pe ministrul Baconschi şi în cazul declaraţiilor făcute despre Croaţia.
Condiţionarea Croaţiei iese din discuţie
Şeful diplomaţiei române a ameninţat că, dacă aderarea la Schengen a României este legată de MCV, atunci şi Bucureştiul va condiţiona aderarea Croaţiei la UE de aplicarea aceluiaşi tip de monitorizare pe reforma judiciară şi lupta anticorupţie. „Să nu ne lansăm în speculaţii privind Croaţia. Nici nu am încheiat discuţiile de aderare. Decizia privind integrarea acestei ţări în spaţiul comunitar o iau statele membre pe baza recomandărilor Comisiei Europene", a explicat pentru „Adevărul" Mark Gray.
Aderarea Croaţiei anul acesta este susţinută puternic de Austria, Germania şi Ungaria. Preşedinţia ungară a avut şi ea o reacţie rapidă la declaraţiile lui Baconschi, sugerând că impunerea unor condiţii nu ajută România.
Riposta diplomatică a Ungariei şi Croaţiei
„Legăturile şi ofertele la pachet care implică teme care nu au nicio treabă unele cu altele nu folosesc nimănui. Promovarea aderării României şi Bulgariei la Schengen reprezintă o prioritate a preşedinţiei ungare a Uniunii Europene. În aceeaşi măsură, o prioritate pentru noi este finalizarea negocierilor de aderare la UE a Croaţiei anul acesta", au declarat pentru „Adevărul" reprezentanţi ai Departamentului special dedicat Preşedinţiei ungare a UE, din cadrul MAE de la Budapesta.
„Pentru îndeplinirea acestor două obiective, preşedinţia ungară a UE se va ghida după reglementările comunitare, după Tratatele de Aderare, care includ reguli şi proceduri clare, aşa cum reguli clare există şi pentru aplicarea MCV", a adăugat aceeaşi sursă. „Croaţia este convinsă că România va continua, ca şi până acum, să sprijine aderarea Croaţiei la UE, fapt confirmat în multe ocazii în timpul întâlnirilor bilaterale la nivel înalt" a declarat, pentru „Adevărul", şi Mario Dragun, purtătorul de cuvânt al Ministerului croat al Externelor şi Integrării Europene.
România aruncă pisica moartă la bulgari
Mesajul transmis de ministrul Baconschi, potrivit căruia din cauza Bulgariei va fi amânată şi aderarea României, a fost comentat pe larg de presa de la Sofia. Jurnaliştii de la „Novinite" amintesc că „declaraţiile şefului diplomaţiei române, Teodor Baconschi, contrazic declaraţiile Guvernului de la Sofia care susţine că Bulgaria a îndeplinit mai bine decât România criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Baconschi declarase că „Germania a fost de acord cu amânarea aderării celor două state în Schengen din cauza întârzierilor înregistrate de Bulgaria".
Spre deosebire de ţara noastră, Bulgaria a reacţionat cu moderaţie la scrisoarea miniştrilor de Interne german şi francez în care cereau Bruxelles-ului să amâne intrarea celor două state estice în Schengen în luna martie din cauza corupţiei şi progreselor insuficiente în Justiţie. Dar nici la Sofia apele nu sunt tocmai calme. Fostul ministru de Interne Rumen Petkov, citat de site-ul Novinite, susţine că, din cele 160 de milioane de euro acordate Bulgariei pentru a îndeplini criteriile Schengen, 30 de milioane au fost furate. Matei Dobrovie
